Video-reportaj: JYSK și WWF-România vizitează incinta Carasuhat din Mahmudia
Toamna aceasta, angajați JYSK au vizitat zona Mahmudia alături de WWF-România, pentru a afla mai multe despre evoluția proiectului de reconstrucție ecologică din incinta Carasuhat. Lucrările de asigurare a sustenabilității reconstrucției sunt sponsorizate de JYSK.
În timpul vizitei, angajații JYSK au avut ocazia să afle mai multe despre beneficiile pe care noile bălți și canale din Carasuhat le au asupra comunității din Mahmudia și asupra mediului.
Au văzut sute de păsări, printre care vulturul codalb, egrete, pelicani, rațe, gâște și pescăruși, s-au întâlnit cu antreprenori locali și au aflat ce impact are reconstrucția asupra activităților economice.
Reportaj JYSK și WWF la Mahmudia
Istoria incintei Carasuhat
În anii ’80, o zonă de aproximativ 1000 de hectare, incinta Carasuhat, a fost transformată din lac în teren agricol, prin desecare. În anul 2012, WWF-România a început implementarea proiectului de reconstrucție ecologică, care a avut ca obiectiv readucerea zonei la starea ei naturală de lac.
Acum, zona este un paradis pentru păsări și o resursă ce poate ajuta comunitatea locală din Mahmudia din punct de vedere economic.
Începând din anul 2020, JYSK sponsorizează activitățile ce asigură sustenabilitatea lucrărilor de reconstrucție, printre care monitorizarea speciilor și eliminarea speciilor invazive, asigurarea condițiilor de cuibărit pentru păsări și stimularea antreprenoriatului sustenabil.
Informații despre proiect
- Reconstrucţia ecologică este procesul de refacere a unui ecosistem degradat, deteriorat sau distrus.
- Printre beneficiile reconstrucției ecologice pentru comunitățile locale și natură se numără creșterea economică, valorificarea tradițiilor și a activităților economice tradiționale, creșterea biodiversității, creșterea rezilienței la schimbările climatice, un mediu mai sănătos.
- În timpul acțiunilor de modernizare din vara anului 2023, au fost identificate 77 de specii diferite de păsări în Incinta Carasuhat, dintre care 22 de specii au importanță conservativa (stârcul galben, fluierarul de mlaștină, călifarul roșu, dumbrăveanca și stârcul roșu.
